Americanii au o vorbă care, tradusă în româneşte, ar suna cam aşa: „Dacă mă păcăleşti o dată, să-ţi fie ruşine. Dacă mă păcăleşti de două ori, să-mi fie mie ruşine“. E cum nu se poate mai potrivită acum, când PSD a decis să încheie un nou protocol, prin care va băga Partidul Conservator în parlament. Sunt două argumente pentru care aceasta este o mişcare păguboasă pentru PSD. În primul rând, trădarea. Dan Voiculescu şi-a băgat oamenii în parlament pe lista PSD şi apoi a contribuit la majoritatea parlamentară a Alianţei D.A. Se poate argumenta interminabil de ce a făcut asta, se poate spune că Traian Băsescu nu ar fi acceptat un guvern al PSD. Cert este că, din punctul de vedere al social-democraţilor, a fost o trădare. Totul capătă aspecte haioase când citeşti că noul protocol conţine cauze antitrădare şi va fi înregistrat ca atare la tribunal. Cu alte cuvinte, dacă PC trădează din nou, PSD îl va da în judecată. Şi ce dacă? Justiţia nu poate invalida mandatul unui parlamentar odată ales. Ideea în sine că mergi la tribunal ca să îţi menţii aliaţii politici e tot atât de ridicolă ca o nevastă care şi-ar da bărbatul în judecată ca să ducă gunoiul. Partidul lui Dan Voiculescu a trădat PSD de două ori până acum.
O dată înainte de alegerile locale din 2004. Apoi au încheiat altă alianţă pentru alegerile generale, din care Partidul Umanist (actual Conservator) a dezertat. Se pare că PSD nu se mai satură, are un fel de plăcere masochistă în a fi trădat.
În al doilea rând, nu e limpede ce anume câştigă PSD din acest troc. În 2004, când PUR a întors armele, biroul de presă al PSD a emis un comunicat epocal, în care reproşa deschis foştilor-viitori parteneri că nici măcar că nu şi-au pus televiziunile la treabă pentru PSD, aşa cum se înţeleseseră. Nu are rost să argumentăm un truism: toată lumea ştie că PSD vrea de la PC acoperire favorabilă în trustul de presă al lu
