A trecut mai mult de o luna de la izbucnirea scandalului dintre procesatorii din industria alimentara si patronii supermarket-urilor, timp in care ambele parti implicate au facut tot posibilul sa isi sustina cauza. Zeci de materiale au fost date publicitatii, articole in presa scrisa sau talk-show-uri televizate, care au scos la iveala tehnici si practici, in opinia unora, de-a dreptul socante. Acum, sincer, era incitant un asemenea subiect, o adevarata mana cereasca, mai ales in prag de campanie electorala. Asa ca nu a mirat pe nimeni faptul ca pe linga cei cit de cit in masura sa medieze conflictul, intreaga scena politica a speculat la maxim momentul. Din acest motiv, o neintelegere strict economica si financiara dintre doi parteneri de afaceri a devenit, peste noapte, scandal national. Eu, una, nu m-am induiosat. Nu-i cred nici pe procesatori, care, sa nu uitam, la rindu-le sint in mare scandal cu furnizorii de materie prima tot pe tema preturilor, dar nici pe sefii marilor magazine, care fac tot posibilul sa ne convinga cit de mic este profitul unei asemenea afaceri. Dar daca tot ne pricepem toti la orice, de ce sa nu ne dam cu parerea? Si uite asa s-au umplut ecranele televizoarelor si paginile ziarelor cu atacuri care mai de care mai dure la adresa ba a procesatorilor, ba a supermarket-urilor, totul pentru - cel putin asa au declarat cei mai multi acuzatori - Maria Sa, Consumatorul. Nu, zau!

Daca toate aceste replici dure, aceste luari de pozitii ar fi fost sincere, bine documentate, finalizate cu masuri clare pentru noi, cetatenii, ei bine, da, cu toata inima as fi spus: bravo lor! Dar, atit timp cit totul e o spoiala mediatica, dati-mi voie sa fiu neincrezatoare, mai ales ca institutii importante ale statului nu vor sa-si asume responsabilitatea descoperirii adevarului si rezolvarii problemei. Totusi, de mentionat, la initiativa deputatului braile