Histeresctomia este o încercare grea pentru majoritatea femeilor. Pentru că histerectomia reprezintă îndepărtarea pe cale chirurgicală a uterului şi duce astfel la infertilitate, luarea unei astfel de hotărâri este mai mult o necesitate şi nu o dorinţă. Nu este o măsură care se poate realiza la cerere, ca legarea trompelor uterine de exemplu, ci o metodă extremă de a salva sănătatea pacientei, indicată de medicul ginecolog. Histerectomia se realizează după eşecul tratamentului medical, al sângerărilor rebele, fie atunci când un fibrom uterin antrenează simptome deranjante, ca hemoragii repetate, compresia organelor pelviene sau dureri în micul bazin. De asemenea, extirparea uterului este recomandată şi în cancerul uterin sau chiar după o naştere atunci când hemoragia se dovedeşte imposibil de controlat. În categoria afecţiunilor care cer efectuarea unei ablaţii chirurgicale a uterului se încadrează şi endometrioza, caracterizată prin prezenţa de fragmente de mucoasă uterină, sau endometru, în afara localizării normale.

6 săptămâni de

convalescenţă

Există mai multe tipuri de histerectomie, toate practicate în urma administrării unui anestezic. Histerectomia totală cuprinde ablaţia corpului şi a colului uterin. Ea se practică pe cale abdominală sau, de câte ori este posibil, pe cale vaginală, din cauza avantajelor acestui acces. În cazul ablaţiei pe cale vaginală, riscul operatoriu este mult diminuat, cicatricea nu mai reprezintă o problemă şi mai ales perioada de convalescenţă se reduce. Dacă în cazul unei astfel de histerectomii, spitalizarea numără aproximativ cinci zile, în cazul extirpării pe cale abdominală, zilele de spitalizare se dublează, la care se adaugă şase săptămâni de convalescenţă. Histerectomia subtotală, care nu se practică decât pe cale abdominală, constă în îndepărtarea corpului uterin, fără a îndepărta şi colul. Acesta r