Depunerile populaţiei şi ale companiilor din Capitală se ridicau, la sfârşitul lunii februarie, la 38,3 miliarde de lei. Capitala şi marile judeţe din ţară continuă să concentreze cea Depunerile populaţiei şi ale companiilor din Capitală se ridicau, la sfârşitul lunii februarie, la 38,3 miliarde de lei.

Capitala şi marile judeţe din ţară continuă să concentreze cea mai mare parte a economiilor constituite la băncile din România. La polul opus se află judeţele sărace, cu o slabă dezvoltare economică, unde valoarea depozitelor rămâne nesemnificativă.

Bucureştenii au economisit cât restul românilor la un loc, potrivit ultimelor date ale Băncii Naţionale a României (BNR). Astfel, până la finele lunii februarie, populaţia şi firmele din Capitală au constituit depozite în valoare de 38,3 miliarde de lei, în timp ce depunerile totale efectuate la băncile din România s-au ridicat la 75,2 miliarde de lei.

Depunerile judeţelor sărace nu depăşesc 1% din total

În ierarhia după valoarea depozitelor, Bucureştiul este urmat de judeţe precum Cluj, Constanţa, Sibiu şi Timiş. De pildă, clujenii şi-au pus deoparte, până la sfârşitul celei de-a doua luni a anului, economii care au ajuns la 3,2 miliarde de lei, iar constănţenii - 2,64 miliarde de lei.

Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), spune că această repartiţie este una normală şi direct proporţională cu nivelul veniturilor obţinute de populaţia şi firmele din Capitală, şi, respectiv, din marile judeţe ale ţării. "Această ierarhie este una normală şi o urmează pe cea a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor (PIB/loc). În Bucureşti, Cluj şi Constanţa se obţin cele mai mari venituri", a spus Voinea. În plus, acesta este de părere că un factor important în această ierarhie este reprezentat de gradul de dezvoltare a infrastructurii ban