- Politic - nr. 77 / 18 Aprilie, 2008 Cu catva timp in urma, Fundatia Culturala "Sarmizegetusa" din Cluj-Napoca a transmis o scrisoare primarului Szász Jenö al Odorheiului Secuiesc, cel care, mai cu ani in urma, cu emfaza-i arhicunoscuta, declara localitatea harghiteana ca fiind "cel mai unguresc oras din Romania", propunandu-i ca una din strazile municipiului sa poarte numele lui Gavrila Olteanu, unul dintre liderii din munti ai rezistentei anticomuniste, carismatic ofiter al Armatei Romane, supranumit "colonelul". Membru al PNT, Gavrila Olteanu, cel care, in septembrie 1944, a infiintat Batalionul de Voluntari "Iuliu Maniu", cu aprobarea Statului Major al Armatei Romane, a fost unul dintre liderii miscarii de rezistenta anticomunista pentru eliberarea Romaniei, dupa venirea rusilor, prin actul de la 23 august 1944, organizatie pe care o conducea, avand, ca scop oficial, dupa cum se precizeaza in scrisoare, "paza si curatirea Transilvaniei, reintrata in componenta Romaniei". La sfarsitul aceluiasi an 1944, "Garzile Iuliu Maniu" (sub comanda lui Gavrila Olteanu) "au fost desfiintate, la interventia comandamentelor sovietice de ocupatie (…)". Dupa nicio luna, Gavrila Olteanu (fugit in munti) formeaza, din cenusa vechii organizatii, miscarea «Haiducii lui Avram Iancu»". In componenta acestei noi formatiuni intra si "Sumanele Negre", reprezentand "elementul de lupta impotriva armatei sovietice, in cazul unui conflict intre aliati". Organizata dupa o clara structura militara, "organizatia s-a implicat pe raza judetelor Harghita si Covasna de azi, pentru reintroducerea administratiei romanesti, in locul celei horthysto-fasciste". "Haiducii lui Avram Iancu" devenind parte componenta a "Miscarii Nationale de Rezistenta", lui Gavrila Olteanu ii revine "comanda regiunii din jurul muntilor Calimani", "calitate in care, in fruntea unui batalion de 600 de voluntari, a participa