Aparat cu strasnicie de catre Primul Amendament din Constitutia americana, dreptul la libera exprimare a cunoscut o istorie tumultuoasa, multe dintre articolele de lege pe care se intemeiaza chiar jurisdictia romana in domeniu gasindu-si originea in cazuri clasice americane, deci intr-o tara in care dreptul se intemeiaza pe precedentul judiciar.
"Cautarea adevarului pe piata libera a ideilor" este filozofia dupa care se ghideaza libertatea de exprimare americana. In lumina acestei filozofii, orice cetatean de rand are aceleasi drepturi la libera exprimare precum cel mai influent ziar. Dar nu a fost intotdeauna asa. Doua spete stau la baza judecarii cazurilor de conflict intre autoritati si libera dezbatere publica. Ambele au fost prilejuite de Razboiul din Vietnam. Inainte de uriasul scandal cunoscut sub numele de "Documentele Pentagonului", in care un ziar (New York Times) castiga procesul contra guvernului, desi publicase un studiu al unui fost functionar guvernamental cu amanunte jenante despre deciziile privind Vietnamul, a existat un alt caz, aparent o controversa marunta, care a intors America pe dos.
In 1965, cinci elevi ai unui gimnaziu din Iowa sunt exmatriculati pentru ca s-au prezentat la scoala purtand brasarde negre la brat in semn de protest fata de razboiul din Vietnam. Lumea s-a inflamat pe loc, mai ales ca gestul venise in plina controversa privind acest razboi, in care populatia Americii nu mai credea deloc in oportunitatea lui. Liderul elevilor era o fetita de 13 ani, Mary Beth Tinker, din Des Moines, Iowa, care il auzise pe senatorul Robert F. Kennedy sugerandu-le americanilor sa poarte brasarde negre in semn de protest fata de razboi, vizand in principal o incetare a focului in preajma Craciunului. Mary Beth a decis ca ea si cativa prieteni de la diferite scoli sa poarte brasarde cand vor merge la ore, desi consiliul scolii luas
