Procesiunea din ziua Floriilor, cu ramuri verzi care simbolizează viaţa în mîini, arată dorinţa noastră după viaţa cea veşnică. Şi această dorinţă nu se umple şi nu se împlineşte decît cu vrednicie în credinţa noastră în Iisus Hristos cel mort şi înviat.Cîntare - “Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime”

Procesiunea din ziua Floriilor, cu ramuri verzi care simbolizează viaţa în mîini, arată dorinţa noastră după viaţa cea veşnică. Şi această dorinţă nu se umple şi nu se împlineşte decît cu vrednicie în credinţa noastră în Iisus Hristos cel mort şi înviat.

Dr Daniel Benga, preot la Biserica “Sfîntul Ştefan – Cuibul cu Barză” şi conferenţiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, ne-a explicat semnificaţia Sărbătorii Intrării Mîntuitorului în Ierusalim: “Sărbătoarea Floriilor este situată după 40 de zile de postire care s-au împlinit în vinerea de dinaintea Floriilor, pe care o prăznuim în toate bisericile ortodoxe, şi anume Sîmbăta lui Lazăr, rememorînd astfel, aducîndu-ne aminte şi retrăind în cadru liturgic momentul în care Mîntuitorul Iisus Hristos, venit în Betania, l-a scos din mormînt şi l-a înviat pe prietenul său Lazăr. Învierea lui Lazăr este un semn al biruinţei vieţii asupra morţii şi am putea-o numi chiar Mica Înviere, în sensul că ea prefigurează ceea ce se va întîmpla peste o săptămînă, în ziua de Înviere, faptul că Mîntuitorul Iisus Hristos va birui moartea. Aflîndu-se Mîntuitorul în Betania, au venit oameni mulţi să-l vadă, iar sfîntul evanghelist Ioan istoriseşte că majoritatea au venit pentru că au auzit că Lazăr a fost înviat din morţi. Ierusalimul are şi o semnificaţie spirituală, căci intrarea Mîntuitorului în cetate semnifică întemeierea împărăţiei sale, o împărăţie pe care noi o numim Împărăţia noului Ierusalim. În noaptea de Înviere vom cînta cu toţii, credincioşii «Luminează-te, lumin