Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau în măiestria de a reda, cât mai frumos, splendoarea câmpului înverzit şi a florilor din luncă.
Tradiţie - Sofia Vicoveanca – despre portul popular
Cândva, portul popular făcea parte din viaţa de zi cu zi a românilor, iar gospodinele se întreceau în măiestria de a reda, cât mai frumos, splendoarea câmpului înverzit şi a florilor din luncă.
Românii au luat florile de pe câmp şi le-au pus pe costumul popular ca să oglindească frumuseţea plaiurilor însorite. Cu cîtă iscusinţă îşi realizau străbunii noştri costumele, în funcţie de ocaziile la care le purtau? Răspunsul l-am primit de la îndrăgita interpretă Sofia Vicoveanca. Portul popular este păstrat, cu sfinţenie, de solista care, în căsuţa de la Vicovul natal, la mansardă, a amenajat o frumoasă expoziţie care cuprinde 58 de costume tradiţionale, ca mărturie a tradiţiilor strămoşeşti, pentru generaţiile care vor urma. Primăvara, Sofiei Vicoveanca îi place să meargă pe brazda moale, răsturnată de plug, din care iese un abur, care urcă lin, în văzduh, exclamînd: “Acesta este sufletul pământului!”. Nu apare, vreodată, pe scenă, altfel decât în port popular. “Graiul, cântecul şi costumul pe care îl port vorbesc de la sine. Simplitatea şi sobrietatea m-au însoţit pretutideni”, ne-a mărturisit Sofia Vicoveanca.
Zestre. “Expoziţia de la Vicov am realizat-o cu gândul la generaţiile care vin, la copiii care se vor naşte, care să poată vedea obiecte din lada de zestre. Femeile de la ţară nu le mai poartă şi nu le mai ţes, dar în fiecare gospodărie se regăseşte câte ceva în lada de zestre. Fie că este o cusătură, fie o basma, un prosop, există ceva care se păstrează din moşi-strămoşi. Cei care se vor naşte vor putea să vadă din ce rădăcini se trag şi ce bunicuţe harnice au a
