Computerul şi telefonul sunt utilizate de unele companii drept instrumente de monitorizare a salariaţilor. Printre metodele folosite se află supravegherea video, localizarea după cartela SIM şi urmărirea activităţii pe internet sau pe e-mail. Sursa: AFP

Dorinţa de a stopa furturile şi creşterea productivităţii sunt motivele cel mai des invocate de angajatori pentru urmărirea, pas cu pas, a activităţii salariaţilor.

Într-un studiu realizat de www.HR-Romania.ro, cu tema „Monitorizarea activităţii angajaţilor“, 47,12% dintre cei chestionaţi spun că sunt controlaţi la serviciu prin diverse metode.

Studiul arată că este preferată supravegherea video, în special pentru protecţia împotriva furtului. Altă metodă de urmărire a activităţii salariaţilor se referă la monitorizarea apelurilor telefonice (practic, ascultarea conversaţiilor, pentru evaluarea felului în care vorbesc angajaţii cu clienţii). Se mai practică şi monitorizarea activităţii pe internet (înregistrarea paginilor web accesate, durata vizitei, blocarea anumitor pagini şi înregistrarea conţinutului, atunci când angajatul postează comentarii pe forumuri sau bloguri).

Ce zic subalternii

Cei mai mulţi respondenţi (72,8%) sunt însă de părere că monitorizarea nu ajută. Dimpotrivă. Produce stres, ceea ce nu duce la randamentul dorit de angajatori. Printre nemulţumirile pe care politica referitoare la utilizarea resurselor IT&C le aduce angajatului român se mai numără: faptul că monitorizarea nu se aplică în toate companiile, folosirea resurselor numai pentru aspectul coercitiv. La aflarea veştii că sunt monitorizaţi, 33,49% din respondenţi s-au declarat dezamăgiţi.

În schimb, 57,08% dintre cei care au fost chestionaţi au spus că n-au nimic împotriva faptului că sunt monitorizaţi, mai ales că, spun ei, nu vor să-şi piardă locul de muncă şi,