Horea (pre numele său străvechi Arada) este o comună din judeţul Alba, situată între Munţii Bihorului şi Muntele Mare, la peste 100 km de Alba Iulia şi 26 km de Cîmpeni. Ajungi aici pe DJ 108: drumul ce leagă Huedinul de Albac. Locuitorii se ocupă în prezent cu prelucrarea lemnului şi cu agroturismul, însă mai demult, după cum aveam să aflăm, aici se făcea minerit din greu. Atestată documentar pentru prima oară în 1733, localitatea devine comună în 1924 sub numele de Arada, iar din 1968 poartă numele Horea, eroul răscoalei de la 1784. Azi, localitatea este "sat European".
Cum a devenit cultul, brand
După un drum lung, de la Bucureşti la Alba, mai faci încă unul foarte lung de la Alba la Horea. Un drum care pare nesfîrşit în lipsa oricărui indicator (boală veche, aproape cronicizată a drumurilor judeţene româneşti), un timp perceput extins şi prin nesiguranţa destinaţiei: ajungi - nu ajungi - şi, pînă la urmă, unde ajungi?
La un moment dat însă, farurile aproape că se izbesc de o plăcuţă fantomatică, apărută din te miri ce: un Sat european în mijlocul pustiului. Apoi lucrurile încep să se precipite: treci pe sub o Poartă Monumentală, un fel de arc de triumf rural, sculptat cu imagini de istorie, şi imediat dai de un alt simbol: o roată de lemn, şlefuită şi lăcuită, o roată mare şi frumoasă, Roata lui Horea. Etalarea simbolurilor continuă. Ajungi în mijlocul satului şi îţi dai seama că ai intrat într-un fel de fan-club Horea. Pentru că deşi satul nu diferă ca imagine prea mult de alte sate româneşti, elementele surpriză - o primărie şui, construită după modelul Casei Albe, un supermarket în toată regula, cu autoservire, coşuri de plastic şi pastă de ardei bulgărească - se îmbină cu un sentiment de mîndrie locală, intens trăită şi conştientizată: aici Horea este revoluţionarul în absolut.
Deşi eliminat din unele manuale de istorie, în satul mo
