Actriţa Oana Pellea a declarat, joi seară, la Ceainăria Cărtureşti, că alegerea de a fi actor nu i-a aparţinut ei, ci destinului.

"Era o lume pe care o detestam, mirosul de teatru îmi făcea rău. De fapt, cred că eram geloasă că tata nu venea acasă", a mărturisit fiica marelui actor Amza Pellea.

    Actriţa le-a vorbit celor prezenţi la întâlnire despre debutul ei ca actor, despre eşecurile şi succesele acestei meserii.

    Dacă la început, lumea venea la teatru s-o vadă pe "fata lui Amza", în timp, actriţa a reuşit să-şi impună personalitatea şi propriul ei stil de a interpreta un rol.

    Oana Pellea a declarat că, atunci când a debutat ca actor, era total diferită de cea care este acum, precizând că înainte era "antipatică şi cu nasul pe sus", iar acum a parcurs un "drum de umilinţă".

Deşi pasionată de matematică şi fizică, actriţa a decis să aleagă drumul actoriei în clasa a XI-a, când diriginta a distribuit-o într-un rol minor în piesa lui Moliere "Le Malade imaginaire".

    "Actoria nu e o meserie normală, nici azi nu pot spune, cu mâna pe suflet, că-mi place. Îmi place doar momentul în care sunt pe scenă. Pe scenă trăieşti un miracol", a mai spus Oana Pellea.

    Artista împarte actorii în două categorii - cei care se urcă pe scenă "cu doi metri deasupra oamenilor" doar ca să se arate pe ei şi cei care se urcă pe scenă ca să fie împreună cu publicul, să dăruiască, să împărtăşească acele clipe trăite pe scenă.

    Cât despre existenţa "vedetelor" în România, aceasta a mărturisit că tatăl ei era o vedetă, dar în prezent, nu mai există vedete, pentru că nu există sistemul necesar, există însă mari actori, foarte talentaţi.

    "Publicul român e un public care judecă, nu se deschide de la început şi asta e bine. Ce nu-mi place la acest public, este faptul că aplaudă orice", a mai spus actriţa.