Vlad HogeaAnul 1940 a adus prabusirea granitelor tarii si drama Romaniei Mari. Intr-o nota a lui Joachim von Ribbentrop (ministrul german de Externe), trimisa celui sovietic, Veaceslav Molotov, la 25 iunie 1940, se preciza ca "Germania este fidela acordurilor de la Moscova. Ea este, deci, dezinteresata de problema Basarabiei". In acelasi timp, "pretentia guvernului sovietic asupra Bucovinei este o noutate", iar "in restul teritoriului roman, Germania are puternice interese economice". In concluzie, "conducerea Reichului ar fi pregatita (...) sa sfatuiasca conducerea romana pentru o clarificare pasnica a problemei Basarabiei, in sensul rusesc".
A doua zi, la 26 iunie, prima nota ultimativa a guvernului sovietic aducea "propunerea" de inapoiere cu orice pret a Basarabiei si de transmitere a partii de nord a Bucovinei. A doua nota, din 27 iunie, stipula ca guvernul roman urma sa evacueze teritoriul Basarabiei si Bucovinei de trupele romanesti in decurs de patru zile. Raspunsul autoritatilor de la Bucuresti, prin noul ministru de externe Constantin Argetoianu, a survenit pe 28 iunie: "pentru a evita gravele urmari pe care le-ar avea recurgerea la forta si deschiderea ostilitatilor in aceasta parte a Europei, guvernul roman se vede silit sa accepte conditiile de evacuare specificate". Gheorghe Buzatu constata cu amaraciune ca "actiunile URSS din iunie-iulie 1940 au avut, in ansamblu, un efect catastrofal asupra Romaniei. Notele ultimative din 26-27 iunie 1940 nu numai ca au inaugurat, ci, pur si simplu, au declansat procesul dezintegrarii teritoriale a Romaniei Mari. Caci, in adevar, odata satisfacute revendicarile Moscovei, cine mai putea stavili pretentiile revizioniste ale Ungariei si Bulgariei, ambele incurajate de Germania, Italia si URSS?". Inevitabilul s-a produs. La 19 august, incep la Craiova negocierile romano-bulgare. Cedarea Sudului Dobrogei
