Şeful companiei Lukoil în România spune că, în timp ce Rusia ne dă petrol şi gaze, noi putem răspunde cu vin şi mobilă din lemn. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

Pe o stradă din Bucureşti, înţesată cu sedii de ambasade, compania petrolieră Lukoil joacă atât rolul unei reprezentanţ e diplomatice în România, cât şi al intrării directe a resurselor ruseşti în ţara noastră.

Primul şi cel mai vizibil investitor rus în România, Lukoil, îşi creşte afacerile fără prea mare vâlvă. „Alekperov (Vagit Alekperov, preşedintele Lukoil - n.r.) nu mi-ar ierta un conflict cu statul“, spune Constantin Tampiza, preşedintele Lukoil România, amintind că preferă să nu se întâlnească cu prietenii politicieni pentru a nu afecta imaginea companiei. Constantin Tampiza conduce Lukoil România de trei ani şi se simte în relaţiile româno-ruse ca „într-o familie în care părinţii se ceartă, dar copilul ţine la amândoi“.

Sediul Lukoil România nu este unul modern, pentru că şeful petrolului rusesc spune că reducerea costurilor este una dintre realizările mandatului său. În ultima vreme, Tampiza se confruntă cu o problemă: pierde IT-iştii din companie. Şeful Lukoil România spune că „atunci când aceştia pleacă este o tragedie“, dar are pe birou „mai mult de 30 de CV-uri ale foştilor miniştri din Republica Moldova şi ale unor persoane de vază de la noi“.

„Dacă dependenţa nu îmi convine, renunţ la ea“

Constantin Tampiza crede că vizita preşedintelui Putin a spulberat tensiunile, iar acum oamenii de afaceri români ar trebui să meargă la Moscova. „Dacă, până în 1990, România exporta masiv în Rusia, acum a pierdut această piaţă. Era o perioadă în care orice birou din Moscova era făcut din mobilă românească şi mă întreb de ce nu mai văd în capitala Rusiei vinurile româneşti. Nu mai vorbesc de industria uşoară, şi chiar cea a petrolului, care înregistra