Nici o monedă nu poate fi sănătoasă dacă nu e susţinută de o economie sănătoasă
Săptămîna trecută, Banca Naţională a sărbătorit 128 de ani de la înfiinţare. De fapt, expresia "a sărbătorit" nu este tocmai potrivită. Corect ar fi să spun că şi-a marcat aniversarea. Şi a făcut-o printr-o premieră: o dezbatere de o zi pe o temă de stringentă actualitate. De aici înainte, an de an, aniversarea Bătrînei Doamne va fi marcată de o astfel de reuniune, în care şcoala de la BNR îşi va confrunta opiniile cu analişti din băncile comerciale, din învăţămînt şi din cercetare.
Dezbaterea de anul acesta, împărţită în cinci reprize, fiecare cu actorii ei, a avut ca generic "Politica monetară: evoluţii şi provocări în noul context economic global". Fireşte, accentul a fost pus pe strategia de ţintire a inflaţiei. De fapt, pe rolul politicii monetare – oricum ar fi privită: artă sau sumă de reguli – în stabilitatea preţurilor. Nu-mi propun să fac o sinteză. Nici a opiniilor exprimate şi nici a divergenţelor de opinii, care n-au fost puţine. Voi analiza însă un detaliu al tabloului, care mi s-a părut deosebit de relevant: legătura dintre politica monetară şi puterea monedei.
Dezbaterea de politică monetară a fost prefaţată, cu o zi înainte, de colocviul anual de cultură şi civilizaţie bancară, ajuns la a XVI-a ediţie, pe care BNR îl organizează împreună cu revista Magazin istoric. Ocazie cu care a fost evocată personalitatea lui Costin Kiriţescu, savantul căruia la Banca Naţională îi spuneam "profesorul de monedă". Dictonul la care ţinea mult – "Nici o monedă nu poate fi sănătoasă dacă nu e susţinută de o economie sănătoasă" – a fost întors pe o parte şi pe alta. Concluzia: "Nu şi-a pierdut actualitatea". A doua zi însă a fost invocată – ca suport al sănătăţii monedei – calitatea politicii monetare, şi nu puterea economiei.
Fără