Din lumea muzicii nu s-a retras definitiv. Îi merge bine vocea şi simte nevoia să mai participe la spectacole. Din lumea muzicii nu s-a retras definitiv. Îi merge bine vocea şi simte nevoia să mai participe la spectacole.
La 37 de ani de activitate a susţinut un concert la Sala Radio. A fost înconjurat de cei mai buni colegi ai lui, de prieteni… de oameni adevăraţi. “Ne-am simţit extraordinar”, surîde copilăros artistul. “Eu fiind fermier… ştiţi că un fermier trebuie să aibă de toate. Nu doar pămîntul pe care îl munceşte sau roadele lui. Trebuie să mai crească şi păsări, şi animale. Voiam să ajung la concluzia că am organizat o masă frumoasă în Radio şi ne-am simţit bine pînă dimineaţă.”
Cap de afiŞ. Plecînd de la spectacolul susţinut la Sala Radio, Nelu Bălăşoiu şi-a amintit de perioada sa la Rapsodia Română. Acolo, mărturiseşte el, nu a avut foarte mulţi prieteni: “De fapt, erau doar doi. Aurel Niţă, care era secretar de partid pe Ansamblul Rapsodia Română, şi Dumitru Constantin, un bănăţean şi un om drept. Iar mie mi-au plăcut oamenii tăioşi, care spun adevărul. Ne-am împrietenit şi acei oameni mi-au călcat pragul cînd au vrut. Şi invers! De multe ori eram cap de afiş, iar alţii nu suportau. Ca peste tot, aşa se întîmpla şi aici. Mi-am dorit mai multe, dar nici partea finciară nu te ajută oricînd şi oricum. Mi-aş fi dorit un Teatru Popular… al meu. Să fac şi o piesă de teatru pornită din popor, cu textul pe care îl spune mama Ioana şi nenea Gheorghe. Mi-aş fi dorit să fie un ansamblu de cîntece populare, să fie actori care să spună basme, bancuri şi aşa mai departe. Aşa am văzut eu arta populară. Enorm de multe fonduri ar implica şi nu-şi permite nimeni. Pentru că asta nu aduce. Iar în locul banilor, oferă sentimente de dragoste, de admiraţie celor care te privesc, cultură şi altele”.
Amintiri. A iubit foarte m
