Se apropie alegerile locale, partidele isi pregatesc strategiile de campanie, procesul de desemnare a candidatilor este in plina desfasurare. Nimeni nu a remarcat faptul ca, spre deosebire de alegerile precedente, partidele au ocolit in general fixarea de criterii, de orice natura, pentru acceptarea candidaturilor. Printre aceste criterii, daca cineva isi mai aduce aminte, figura si integritatea morala (e drept, nedefinita foarte clar), chiar daca nimeni nu a fost oprit sa candideze in Romania pe criterii exclusiv morale. In momentul de fata, nici macar introducerea acestui criteriu pur formal nu mai pare a interesa clasa politica. O explicatie a acestei absente este data de complexitatea alegerilor locale. Putem observa cu tristete ca niciun partid nu are atatia candidati credibili cate posturi eligibile exista in administratia locala. Unele partide au renuntat chiar sa prezinte candidati in orase importante - vezi cazul Sibiului sau al Timisoarei. In lipsa competitiei interne in cadrul partidelor, dilemele etice nu au de unde sa apara. Vom asista astfel la alegeri locale care se vor transforma, in unele cazuri, in simpla confirmare in functie a unor primari, ceea ce va impiedica alternanta la putere, necesara oricarei democratii functionale. Explicatia de mai sus nu este insa suficienta. Motivul principal al absentei moralitatii drept criteriu de desemnare a candidatilor este increderea partidelor in unele retete electorale considerate in mod fals a fi de succes. Aceasta incredere se bazeaza pe intelegerea gresita a rolului pe care etica il are de jucat in politica. Se stie ca relatia etica-politica este una controversata care a suscitat multe pasiuni si dispute teoretice. Inainte de a examina felul in care aceasta relatie este inteleasa defectuos din perspectiva pregatirii campaniei electorale, sunt necesare cateva precizari, care nu epuizeaza nici pe departe fond