Privind la coloanele de organizatii de baza ale partidelor cum trec pe la portita birourilor electorale, rauri-rauri, cu fulare-n jurul cefelor, mi-a rasarit in cap amintirea delegatiei pesedistilor care l-au condus in fata procurorilor, pe vremuri, pe Gabriel Bivolaru, acuzat de devalizarea unei banci.
Indiferent de culoarea fularelor, baloanelor si bascutelor, si de melodia care le conduce la inscrierea in cursa electorala, tot acest pastel are in fundal o tusa vinetiu-cacanie: marea fratie parlamentara desemnata sa avizeze inceperea urmaririi penale a unor ministri sau fosti ministri cu dubla calitate.
Desi in campanie electorala - poate mai putin in cea pentru locale, dar cu certitudine in cea pentru generale - pe limbile candidatilor va sta, ca o felie de gutuie coapta, anticoruptia si faza aia cu "nimeni nu e mai presus de lege", lozinci puse in slujba obiectivului integrarii line, fara rusine, in clubul statelor unde Justitia a trecut printr-o etapa de primenire, pe aceeasi limba va rasari, daca poporul va dori sa o vada, si o cireasa putreda.
Trecand peste cucerirea recenta care spune ca interceptarile telefonice nu se pot face decat dupa declansarea urmaririi penale, daca actiunea se petrece nenominalizat, sa vedem ce ne asteapta la televizor, daca parlamentarii depasesc bariera culorilor si nu trec testul examinarii cereriilor de verde la cercetare depuse de DNA.
Birourile permanente ale Camerelor se vor intruni, pe rand, si vor decide procedurile de analizare a solicitarilor si de raspuns. Si cum toata treaba asta trebuie sa treaca, sau sa pice, cu doua treimi din voturi, ne imaginam cu totii ca indiferent de doctrina, parlamentarii se vor sustine reciproc.
Iar colaborari pana mai ieri detestabile (la nivel de imagine, deoarece acolo, in Legislativ, nu mai exista divergente de multa vreme) se vor
