In timp ce restul creditelor in lei se tot scumpesc, cardurile de credit nu prea au fost afectate. Acest lucru nu inseamna neaparat ca au ramas ieftine, ci pur si simplu bancile au uitat sa mai actualizeze dobanzile, in anumite cazuri chiar si de peste trei ani .
In ultimii ani, dobanzile la lei au avut o viata destul de agitata, urcand si coborand in pas cu directia indicata de BNR. De la mijlocul lui 2006, banca centrala a inceput sa scada dobanzile, tendinta care a continuat pana in octombrie 2007. In acest interval, dobanda-cheie a coborat cu 1,75 puncte procentuale - de la 8,75 la 7%. Ulterior, directia s-a inversat, amplitudinea fiind de aceasta data de 2,5 puncte procentuale. Atat randamentele depozitelor in lei, cat si costul creditelor in moneda nationala au urmarit fidel aceste miscari, situatie fireasca de altfel.
Pierduti in timp
In zona cardurilor de credit, toate fluctuatiile monetare au trecut insa neobservate. Dobanzile practicate la aceste produse au asistat la modificarile de politica monetara ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Nici macar „concurenta tot mai acerba“ pe care bancherii o evoca de fiecare data cand vine vorba de creditarea populatiei nu a putut misca din loc in multe cazuri costul cardurilor de credit in ultimii doi ani.
Bancile care au lansat cardurile in perioada 2003-2004 au redus dobanzile pana in 2005-2006, dupa care au cam uitat de ele. Raiffeisen Bank a lansat primele carduri in octombrie 2003, rata dobanzii in lei la acel moment fiind de 32%. In ianuarie 2005, banca a operat prima reducere de dobanda, ca reactie la tendinta de scadere a inflatiei. Noul nivel al dobanzii a devenit 28%, care s-a mentinut pana in prezent. Iar lipsa oricarei ajustari in ultimii trei ani a facut ca produsul de creditare Raiffeisen sa devina unul dintre cele mai scumpe din piata.
In schimb, in
