Spectrul foametei globale şi preţul ridicat al cerealelor au făcut ca produsele alimentare modificate genetic să câştige teren. Sursa: AFP

Preţurile în creştere ale alimentelor, în combinaţie cu scăderea producţiei globale de cereale, tot mai dependentă de capriciile vremii, exercită presiuni asupra guvernelor şi consumatorilor de a-şi slăbi opoziţia faţă de culturile de plante modificate genetic.

Potrivit „New York Times“, în Japonia şi Coreea de Sud, unii producători au început deja să cumpere, în premieră, porumb modificat genetic, pe care-l utilizează în băuturi răcoritoare, gustări şi alte alimente. Până de curând, aceşti producători au încercat să evite potenţiale represalii din partea consumatorilor, plătind mai mult pentru porumbul cultivat convenţional.

Însă preţul porumbului „natural“ s-a triplat în cursul ultimilor doi ani, astfel încât cel modificat genetic a devenit chiar necesar pentru supravieţuirea afacerii. Culturile modificate genetic conţin gene prelevate de la alte organisme, prin care plantele devin mai rezistente la insecte, ierbicide şi boli. Oponenţii continuă să se îngrijoreze că astfel de culturi nu au fost studiate suficient pentru a determina clar dacă ele prezintă vreun pericol pentru să- nătatea consumatorilor sau pentru mediu.

Biotehnologia, speranţa uneiplanete în criză de resurse

Chiar şi în Europa, unde opoziţia faţă de ceea ce unii numesc „alinete de tip Frankenstein“, cu trimitere la produsele modificate genetic, a fost cea mai aprigă, anumiţi oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri solicită aprobarea mai rapidă a importurilor de culturi modificate genetic.

Adepţii cauzei culturilor modificate genetic continuă să susţină că biotehnologia este soluţia care în viitor va asigura hrana întregii lumi. Ei spun că, deşi ingineria genetică a fost considerat