Nu multe bucurii are românul, dar una dintre ele este masa de Sfintele Paşti
Nu multe bucurii are românul, dar una dintre ele este masa de Sfintele Paşti, superbă nu numai datorită faptului că adună în jurul ei toate sufletele dragi, dar superbă şi prin bogăţia de mîncăruri delicioase, mîncăruri tradiţionale româneşti, bune de să te lingi pe degete. Şi cum lîngă taifasurile savuroase se aşază şi nişte păhărele cu ţuică bătrînă, dar “sfătoasă”, ca şi damigeana cu vin din ăla curat, în care nu şi-a băgat coada chimia, ei bine, toate astea fac din Sfintele Sărbători ale Paştelui o vacanţă de suflet.
Numai că, pe cît de îmbietoare sînt bucatele şi păhărelele de Sărbători, pe atît de greu cad la stomac, dacă nu se apasă pedala de surdină, ca să nu te ospătezi pînă devine burta aşa de umflată, încît omori “puricii” pe ea. Tocmai de aceea, invitaţia la cumpătare pentru perioada Sărbătorilor Paştelui este un sfat înţelept în măsură de a-l scuti pe om de mersul la spital şi de sprintul către farmacie.
Atenţie
Vorbeşte despre capcanele întinse de prînzurile şi cineleprea “umflate” prof. dr Alexandru Oproiu, conducător de şcoală în gastroenterologie.Deşi sînt delicioase bucatele puse pe masă în zilele de Sărbători Pascale, multe dintre ele sînt grele pentru organism. Mielul este totuşi o carne grea, başca faptul că se mai mănîncă şi carne de porc, la rîndul ei solicitantă pentru organism. Dar nu numai fripturile, ci şi specialităţile din aceste feluri de carne se încadrează în categoria alimentelor grele. Spre pildă, drobul, deliciosul drob migălit de gospodină, din organe, verdeaţă şi grăsimi, este şi el o mîncare nu uşor digerată de stomac.
Ouăle roşii nu sînt nici ele din categoria alimentelor “ingenue”. Totuşi, medicina zice că ar fi mai bine să mîncăm ouă ceva mai moi, ele fiind mai lesne digerate. Ce să mai vorbim despre sortime
