Elementul fundamental al progresului zilelor noastre il reprezinta cunoasterea si legatura dintre acest aspect si asimilarea cunostintelor il reprezinta cartea. Locatia unde universul cartii isi are poarta de intrare il reprezinta biblioteca, ultima reduta in calea cunoasterii, intr-o lume tot mai materialista, unde librariile se imputineaza pe zi ce trece.
Astazi, 23 aprilie, bibliotecarii isi serbeaza ziua, ca o palida consolare a recunoasterii acestei frumoase profesii. Ce poate fi mai frumos decat sa fii inconjurat de o lume a cartilor, zilnic, personajele literaturii dandu-ti buna ziua, inghesuite in rafturile bibliotecii? Este la fel de adevarat ca aceasta frumoasa profesie se bucura, cu ghilimelele de rigoare, de o apreciere semnificativa din punct de vedere material, salarul unui bibliotecar fiind mult sub pasiunea si dragostea pentru carte si pentru cititori. Nu trebuie omis nici aspectul didactic, unde bibliotecile din scoli, licee si facultati, au importantta lor, in procesul de formare a tinerilor aflati in stagiul de formare.
Dar, pentru ca nu totul pare asa de frumos, cartea a ajuns sa fie doar un hobby sau o obligatie pentru elevi sau studenti. Cartile vorbesc in felul lor, iar daca ar vorbi intr-un limbaj liber, atunci poate am intelege cum se simt ele cand sunt luate in maine de tot felul de cititori, impinsi de la spate de nu stiu ce programa sau referat sau, mai grav, de vreo mandrie de a te afisa cu o carte in mana. Un lucru este cert, bibliotecarul a fost si va ramane cel care pastoreste cel mai bine cartea, cel care o ghideaza catre cititor si undeva, intr-un colt, se minuneaza de cine ia in primire cartea. Respectul pentru ei ar trebui nu sa se rezume la o zi anume, ci permanent, asa cum verbul “a citi” a ajuns sa fie tot mai putin conjugat, macar sa respectam verbul “a indruma” insusit atat de parinti, dascali si nu in
