Piaţa autohtonă de arhitectură a depăşit pragul de o sută de milioane de euro. Meseria de arhitect nu are mai mult de 5.000 de practicanţi, dintre care doar o treime „contează“ din punctul de vedere al proiectelor semnate. Proiectarea de case private, cea care reprezenta, până în urmă cu câţiva ani, principala sursă de venituri a cabinetelor de profil din România, este considerată acum cea mai neprofitabilă activitate din portofoliul arhitecţilor. „Pr
Piaţa autohtonă de arhitectură a depăşit pragul de o sută de milioane de euro. Meseria de arhitect nu are mai mult de 5.000 de practicanţi, dintre care doar o treime „contează“ din punctul de vedere al proiectelor semnate.
Proiectarea de case private, cea care reprezenta, până în urmă cu câţiva ani, principala sursă de venituri a cabinetelor de profil din România, este considerată acum cea mai neprofitabilă activitate din portofoliul arhitecţilor. „Preţul de proiectare fiind, într-o formulă sau alta, raportat la aria proiectată, este evident că marile suprafeţe generează şi marile profituri“, spune Bruno Andreşoiu, membru al colegiului director al Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti şi directorul cabinetului Igloo Architecture. „Proiectele de anvergură (ansambluri rezidenţiale, imobile de birouri etc.) se dovedesc mult mai profitabile faţă de proiectele în care se lucrează cu utilizatorul direct al spaţiului respectiv, de tipul locuinţelor unifamiliale sau al amenajărilor interioare“, îl completează colega sa Ana Diaconu.
Sumele ce revin efectiv birourilor de arhitectură diferă în funcţie de modalitatea de tarifare pentru care se optează în timpul negocierilor cu beneficiarii. Astfel, există posibilitatea fie de a-şi însuşi un procent din totalul investiţiei (în general, de 3-7%), fie de a aplica un tarif fix pe metru pătrat. Aşadar, după c
