- Cultural - nr. 81 / 24 Aprilie, 2008 De peste 2.000 de ani, in Joia Mare sau Joia Pastilor, crestinatatea comemoreaza Cina cea de taina, cand Iisus isi imbratisa pentru ultima data apostolii, cunoscand tradarea ce va urma, supliciul pe care il va indura spre salvarea omenirii. In aceasta zi, in traditia romaneasca se comemoreaza mortii, neamul, stramosii. Conform credintelor populare, in Joia Mare se deschide cerul, iar sufletele se intorc acasa, se asaza sub streasina casei, in jurul fantanilor, la porti si la ferestre, unde raman pana la Rusitorii Rusaliilor. Femeile aprindeau la morminte si in ograda focuri din atatea nuieluse de alun cati morti aveau in familie. Pregatirea acestor faclioare - considerate sacre, ele putand readuce vremelnic sufletele la "randuiala vietii" - se facea cu 9 zile inainte. In zorii zilei de Joia Mare, femeile aduceau cate 40 de galeti cu apa "neinceputa" din izvoare sau fantani si stropeau iarba si semanaturile pentru a invoca un an manos. Mai daruiau rudelor si vecinilor apa, ca ofranda pentru sufletul mortilor, iar copiilor si saracilor le dadeau colaci, lapte si miere, invocand "pacea sufletelor si rodul gliilor". Pentru parinti si fii ofrandele se dadeau pe nume, iar pentru neam si stramosi cu nume intrate in taramul legendelor se dadea de pomana o paine sau un colac mare - "Uitata". Pana in Joia Mare, trebuia tesuta panza si cusute vesmintele noi pentru Pasti, altfel Joimarita (o baba infricosatoare) pedepsea fetele lenese, arzandu-le canepa si pocindu-le. "Nunta urzicilor" era sarbatorita tot in Joia Mare, ele devenind dupa aceasta data (cand infloreau) bune de leac.

Strigarea peste sat

In Joia Mare, ultim prag al Postului Mare, se facea Strigarea peste sat, judecata colectiva. Flacaii, urcati pe doua coline, roteau torte si comunicau tuturor nerespectarea riturilor, lenea si rautatea. Deveneau ast