In Londra circa 90% dintre persoanele care lucreaza in centru, adica mai mult de 350.000 de locuitori, vin cu mijloace de transport in comun, 5% folosesc bicicletele, in timp ce doar 5% vin cu masinile personale, potrivit unui studiu al administratiei londoneze. Cum este posibil asa ceva? Prin aglomerarea zonei centrale a orasului, asigurand un acces impecabil cu ajutorul transportului public, in urma unor investitii masive in infrastructura.

Londra, unul dintre megaorasele planetei, supranumita ?Capitala lumii", este doar un exemplu de cum ar trebui dezvoltata o metropola. Intre timp, Bucurestiul se zbate sa rezolve intersectiile aglomerate, lucrarile de constructii necontrolate si infrastructura invechita. Doar investitiile necesare in reabilitarea infrastructurii existente se ridica la circa 10 miliarde de euro la care se adauga inca alte zeci de miliarde de euro in infrastructura noua.

Previziunile privind dezvoltarea Capitalei sunt destul de sumbre, iar primarul care ii va succeda lui Videanu va trebui sa inceapa rapid proiecte de infrastructura pentru a evita un blocaj al orasului. In concluzie, Bucurestiul are doua variante: ori se transforma intr-un mega?oras, ori devine nefunctional.

Insa doar printr-o minune Bucurestiul ar putea deveni un

mega?oras in urmatorii patru ani avand in vedere ca legea metro?politana este in continuare amanata. Cele mai pesimiste previziuni prevad ca Bucurestiul sa ajunga un megaoras abia peste 20 de ani, cand ar trebui sa ajunga cu granitele pana la Ploiesti in nord, respectiv Giurgiu in sud.

La fel de ?science fiction" sunt previziunile si pentru infrastructura de cale ferata, unde exista un paradox de proportii, asa cum vom arata in numarul curent al revistei Business Construct. CFR Calatori detine locomotive care pot merge cu pana la 120 de kilometri la ora, adica aproa