ARISTOCRAŢIE ●Neagu Djuvara, ultimul descendent al Grădiştenilor
De pe la 1900, neamurile boiereşti române au început să se piardă. Natural, fără încrîncenare istorică. S-au mai agăţat un pic de existenţă, dar comunismul le-a dat lovitura finală. Asta o spune unul dintre ultimii descendenţi ai unei familii boiereşti: Neagu Djuvara, strănepot al Grădiştenilor şi martor al amurgului unei lumi.
ARISTOCRAŢIE ●Neagu Djuvara, ultimul descendent al Grădiştenilor
De pe la 1900, neamurile boiereşti române au început să se piardă. Natural, fără încrîncenare istorică. S-au mai agăţat un pic de existenţă, dar comunismul le-a dat lovitura finală. Asta o spune unul dintre ultimii descendenţi ai unei familii boiereşti: Neagu Djuvara, strănepot al Grădiştenilor şi martor al amurgului unei lumi.
Jurnalul Naţional: Prin mama dumneavoastră proveniţi dintr-o veche familie boierească, Grădiştenii. Care era locul ei în ierarhia boierească?Neagu Djuvara: Exista o categorie întreagă, despre care eu pretind că nu este suficient conştientizată de istoriografia română, şi anume că de la începuturile Ţării Româneşti şi ale Moldovei a existat o clasă specială, care este cea a marilor boieri, lucru vizibil chiar din primele apeluri ale lui Vodă care îşi chema adunările de stări, reprezentanţi ai boierimii, ai clerului şi ai poporului pentru a discuta cu ei probleme grave. Chemarea era aşa: "Boierilor mei mari şi mici". Un grup de cîteva zeci de familii care posedau imense teritorii de pămînt şi care aveau şi cete de ostaşi şi care în fond cu vremea ei au reprezentat la curtea voievodului un fel de contrapondere a puterii. Lucrul ăsta s-a perpetuat timp de 500 de ani pînă în veacul al nouăsprezecelea. Constantin Mavrocordat a dat o dispoziţie pe la 1846 în Moldova, 1849 în Muntenia, potrivit căreia nu mai este considerat mare boier decît acela car
