- Cultural - nr. 82 / 25 Aprilie, 2008 Anul acesta, in 27 aprilie, sarbatorim Invierea Domnului, praznic imparatesc. Cantarea care proslaveste acest act sacru este: "Hristos au inviat din morti/Cu moartea pre moarte calcand…". Am folosit pluralul arhaic au pentru a, fiind mai solemn. Gramatica specifica pluralul majestatii si al reverentii. Tot arhaica este prepozitia pre pentru pe. Sarbatoarea mai este numita Paste, substantiv propriu masculin: un Paste, doi Pasti. O norma mai veche prevedea ca literara Pasti, socotind Paste ca o varianta. Norma actuala admite, ca literara, forma Paste cu pluralul Pasti. Forma neutrului este Sfintele Pasti. Cuvantul este prezent in unele expresii. Ca fasolea (sau braga) in ziua de Paste, se spune despre ceva care este facut intr-un moment nepotrivit. Din an in Paste sau din Paste in Craciun, din joi in Paste, adica foarte rar. Un citat din scrisul lui V. Em. Galan: "A incercat sa vorbeasca inspectorilor care au trecut din an in Pasti pe la ferma". Ai luat mai multe Pasti decat mine, esti mai in varsta (mai batran) decat mine. Nu-s in toate zilele Pastile sau o data pe an sunt Pastile, evenimentele fericite nu se intampla prea des. Smaranda, mama lui Nica, in "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga, isi probozeste sotul: "De spovedanie fugi ca dracul de tamaie, la biserica mergi din Pasti in Pasti". Locutiunea adverbiala la Pastele calului sau cailor are sensul niciodata. Precizam ca aici nu-i vorba de sarbatoare, ci s-a pornit de la alta expresie: Paste murgule iarba verde!, astepti in zadar, iti faci iluzii! Exista si o planta numita pastele-calului sau pastele-cailor, substantiv masculin articulat. O pasare plutitoare este paste-vant, substantiv masculin si feminin, la genitiv-dativ: lui paste-vant, pluralul fiind tot paste-vant. Un adjectiv neologic este pascal, pascali; pascala, pascale, care apartine Pastelui, privitor