Scriitorul turc Orhan Pamuk, prezent la Bucuresti intr-o vizita de cateva zile, a povestit, miercuri seara, la intalnirea de la Ateneu, cu cititorii romani, ca, in cazul traducerilor cartilor sale, editorii vor uneori sa schimbe titlul, dar ca, de cele mai multe ori, vor sa puna o moschee pe coperta. Scriitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatura a mai spus, referindu-se la traducerile romanelor sale, ca ceea ce conteaza cel mai mult este muzica interioara. Pamuk, ale carui carti sunt traduse in 56 de limbi, a dezvaluit faptul ca afla cum suna volumele sale in diferite limbi de la jurnalisti sau din variantele in engelza. "Lucrez indeaproape cu traducatoarea mea si de multe ori nu pot sa accept ca vocea mea in engleza este asa". "Dar cel mai important lucru pentru mine este muzica interioara", a subliniat Pamuk. O alta curiozitate dezvaluita de Pamuk a fost faptul ca doreste mereu sa vada coperta cartilor sale din toata lumea. "Sunt ca un copil care se bucura de o colectie de fotografii. Cateodata (editorii, n.r.) vor sa schimbe titlul, ceea ce nu se intampla, dar, de cele mai multe ori, vor sa puna o moschee pe coperta mea". Pamuk a vorbit cititorilor de pe scena Ateneului, unde a aparut alaturi de jurnalistul Emil Hurezeanu, criticul literar Marius Chivu, criticul literar Ovidiu Simonca, Tudor Octavian, Dragos Bucurenci si reprezentanti ai editurii Curtea Veche, care a publicat pana acum patru volume ale scriitorului. "Pamuk se intalneste astazi cu cititorii sai mai mult virtuali decat consumatori, deoarece doar patru carti ale lui Pamuk au fost traduse in romana", a spus Hurezeanu in deschiderea evenimentului. Jurnalistul a afirmat ca scriitorul turc este intr-un univers simbolic foarte familiar romanilor. "El este romancierul care se afla intre Vest si Est (...), care sta pe malul Bosforului, intre Asia si Europa, este cel care surprinde de fiecare data"