Pe fondul crizei de forţă de muncă cu care se confruntă România, patronii se plâng că legislaţia de admisie a lucrătorilor străini este prea greoaie În timp ce autorităţile de
Pe fondul crizei de forţă de muncă cu care se confruntă România, patronii se plâng că legislaţia de admisie a lucrătorilor străini este prea greoaie
În timp ce autorităţile de la Bucureşti estimează un deficit de muncitori de aproximativ 100.000 de persoane, jumătate în construcţii, patronii înaintează o cifră de patru ori mai mare şi susţin că încercarea lor de a aduce lucrători din străinătate se împiedică de birocraţia greoaie şi de legislaţia stufoasă.
Potrivit datelor de la Oficiul Român pentru Imigrări (ORI), angajatorii români care vor să importe forţă de muncă din state terţe au depus, de la începutul anului, 4.189 de cereri pentru permise de muncă. Dintre acestea, 2.831 au fost aprobate, 555 au fost respinse, iar 803 sunt în curs de soluţionare. Cei mai mulţi dintre străinii care au intrat în România, anul acesta, lucrează în construcţii, producţie, servicii şi comerţ.
Proceduri greoaie şi costisitoare
Reprezentanţii patronatelor susţin că, deşi importul de muncitori din străinătate nu este singura soluţie pentru acoperirea deficitului, este cea mai la îndemână. Cu toate acestea, rezolvarea unui dosar poate dura până la trei luni, iar angajatorii trebuie să prezinte acte ale muncitorilor pe care le consideră irelevante. "Principala dificultate este cu obţinerea documentelor muncitorilor: calificări, CV, cazier, certificat medical, care trebuie traduse, legalizate şi apostilate.
Toate aceste acte se obţin greu, costă mult şi se pierde o gramadă de timp", a spus vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român (CNPR), Roxana Prodan. În opinia acesteia, dacă autorităţile doresc să monitorizeze condiţiile în care străinii muncesc în Rom
