Zece biserici din ţară s-au dotat cu sisteme de clopote care pot reda peste 1.000 de melodii, au precizie atomică şi sunt acţionate prin satelit.

1 /.

În gălăgia stridentă a Bucureştiului, clopotele Bisericii „Sfântul Mina- Vergu“ se lasă peste credincioşi ca o izbăvire sonoră. De-a stânga şi de-a dreapta lăcaşului păstorit de părintele Gheorghe Ispas se află două străzi zgomotoase, animate de sirene şi claxoane.

Relativ aproape de Piaţa Unirii, biserica e ca o plută într-o mare de maşini şi zgomote, iar turnul cu clopote de ultimă generaţie face ca, la câteva ore fixe din zi, credincioşii să audă o minune.

„Orchestra vieneză“ de la „Sfântul Mina“

Biserica „Sfântul Mina“ e prima biserică din Bucureşti unde, de anul trecut, bat 23 de clopote turnate în renumitele ateliere Grassmayr. Pe note joase, într-o armonie de orchestră vieneză, clopotele pot „interpreta“ peste 1.000 de melodii, sunt acţionate prin telecomandă şi nu greşesc niciodată ora, datorită unui sistem GPS care le ţine conectate la satelit. La ora 12.00 clopotele tiroleze „interpretează“ „Cine este Dumnezeu Mare ca Dumnezeul nostru“, iar la ora 18.00 poate fi auzită cântarea „Slavă ţie stea curată“.

Pentru că fiecare clopot are câte un ciocan electromagnetic lateral, care loveşte corpul din bronz exact când şi cât trebuie pentru a compune melodia, sistemul poate interpreta practic orice, de la simfonii la banalul „Mulţi ani trăiască“.

Clopotele care nu se fisurează

Părintele Gheorghe Ispas, cel care a solicitat celebrei companii Grassmayr din Austria realizarea acestor clopote, se abţine să le descrie. „M-au certat părinţii, episcopii din consiliul patriarhal, pentru că mă laud cu ele şi apar în poze. Aşa că încerc, măcar pentru o perioadă, să nu mai vorbesc despre ele“, se scuză părintele.

Reprezent