Supravieţuind tăvălugului comunist, sărbătoarea pascală "Pogăniciul" de la Sînmihaiul de Pădure îşi continuă tradiţia Singulară în arealul tradiţional românesc, sărbătoarea

Supravieţuind tăvălugului comunist, sărbătoarea pascală "Pogăniciul" de la Sînmihaiul de Pădure îşi continuă tradiţia

Singulară în arealul tradiţional românesc, sărbătoarea pascală "Pogăniciul" din comuna mureşană Sînmihaiul de Pădure are, pe lângă obişnuita primă brazdă la arat legată de începerea anului agricol, un specific unic, legat de un ritualul străvechi al iniţierii tânărului în muncile câmpului. În context, oamenii satului românesc transilvănean revigorează şi şterg de praful uitării aceste tradiţii…

Cercetătorul ştiinţific şi directorul Muzeului Etnografic din Reghin, Maria Burzan, a constatat că se asistă la o revigorare a tradiţiilor.

"Există sate în care n-au fost niciodată neglijate aceste tradiţii, un exemplu semnificativ fiind Sînmihaiul de Pădure, unde şi în perioada comunismului, sărbătoarea "Pogăniciului" de duminică, din prima zi a Paştelui, nu a fost vreodată întreruptă, de când se ştiu sătenii", a declarat Maria Burzan.

Aceasta a remarcat o particularitate a sărbătoririi "primului plugar", faţă de alte zone ale ţării. Acolo este celebrat doar acel prim gospodar care iese la arat, iar la Sînmihaiul de Pădure apare "pogăniciul" (probabil de la "pogon", ca suprafaţă de teren n.red.), cel care mână vitele la arat şi e la coarnele animalelor, în spatele plugului fiind gospodarul sau plugarul. "Mai important pentru sătenii din Sînmihaiul de Pădure este "pogăniciul", un tânăr care trebuie să nu fie însurat (neprihănit) şi să fie harnic.

Învăţarea muncii pământului

La Sînmihaiul de Pădure, în ziua de Paşte, după Sfânta Liturghie, oamenii merg la "iclejie", lângă vale, pentru a-l sărbători pe "Pogănici". Se aleg astfel şapte feciori - "