Este firesc să ne preocupe compoziţia alimentelor consumate frecvent. În acest sens, trebuie să calculăm caloriile preparatelor alimentare, pornind de la principiul că toate conţin grăsimi,

Este firesc să ne preocupe compoziţia alimentelor consumate frecvent. În acest sens, trebuie să calculăm caloriile preparatelor alimentare, pornind de la principiul că toate conţin grăsimi, carbohidraţi şi proteine. Când ne hrănim preferenţial cu o categorie de alimente (dulciuri, fripturi, alcool), ne vitregim organismul de unii nutrienţi esenţiali pentru menţinerea echilibrului energetic. Orice organism este un unicat, spun nutriţioniştii. De aceea, în funcţie de o serie de factori (efort cotidian, înălţime, vârstă, sex) trebuie să varieze numărul caloriilor consumate de fiecare dintre noi.

Când organismul acumulează mai multe calorii decât consumă, atunci ne îngrăşăm. Calculul caloriilor înseamnă rigoare! Totdeauna acestea stau la baza dietelor noastre. De exemplu: să reţinem cantitatea acestora în funcţie de grupa nutriţională şi de gramaj: proteinele şi carbohidraţii aduc organismului patru calorii pe gram, alcoolul, şapte calorii, iar grăsimile adună nouă calorii pe gram.

Fenomenul obezităţii care face victime în rândul americanilor i-a determinat pe nutriţioniştii acestei ţări să inventeze tot mai multe diete. Un regim de ultimă oră se referă la o dietă cu doar 1.000 de calorii pe zi. Sigur, noutatea a stârnit neîncrederea în rândul "conservatorilor", care ţin seama că medicii recomandă un aport zilnic de 2.000 de calorii pentru femei şi de 2.500 de calorii pentru bărbaţi. Acest regim se bazează pe alimente proaspete: peşte, legume, fructe, puţină carne albă şi niciun produs industrial.

Care sunt avantajele

În opinia inventatorilor, odată cu reducerea numărului de calorii reducem şi aportul energetic. Astfel, se încetineşte ritmul apariţiei