Răzvan Supuran duce mai departe meşteşugul fabricării hârtiei manuale şi lucrează la prima statuie din hârtie Deasupra vasului ce-ascunde într-însul o soluţie misterioasă, Răzvan

Răzvan Supuran duce mai departe meşteşugul fabricării hârtiei manuale şi lucrează la prima statuie din hârtie

Deasupra vasului ce-ascunde într-însul o soluţie misterioasă, Răzvan pare un fel de magician. Presară nişte grăunţe, aruncă, în dezordine, o mână de petale, desface fire roşii de mătase, care plutesc în aer înainte să se-nmoaie. Îşi plimbă mâinile în vas şi caută, cu vârful degetelor, lucruri numai de el ştiute. E mulţumit: amestecul e gata. Se poate apuca de treabă. Eu îi zic magician. El îşi zice, simplu, făcător de hârtie.

Întâmplarea l-a dus pe Răzvan Supuran, în anul I de facultate, în atelierul unui artist de hârtie din Cluj, Laszlo Matyas. "El avea nevoie de ajutoare, eu aveam nevoie de bani. Am lucrat trei luni acolo, dar nu muncă de artist, ci <> ... N-am apucat să-nvăţ atunci cum se face. Dar mi-a rămas curiozitatea pe care am măcinat-o ani de zile, până când m-am apucat să-mi inventez propria hârtie".

În 2004, a încheiat conturile cu presa - lucra la un cotidian din Cluj - şi s-a apucat de hârtie. Astăzi, are atelier în Bucureşti şi face hârtie după reţete proprii, convins fiind că fiecare tip de hârtie manuală - cu flori, cu grăunţe, cu nisip - vorbeşte prin sine şi pentru sine, asemenea unui obiect de artă.

Hârtie din coji de ceapă

Bun, bun, dar cum se face hârtia manuală? Şi din ce? Celuloza industrială e prima sursă de materie primă. Cum arată celuloza asta? Răzvan mi-arată un teanc de cartoane într-un colţ al încăperii. "Se vinde la baloţi care au, în medie, 150 de kilograme, eu îmi iau cam doi-trei baloţi pe lună". A doua sursă e hârtia reciclată. Se poate face, deci, hârtie din hârtie: "Când vreau să fac ceva de foarte bună c