În Maramureşul istoric şi pe Valea Jiului, oamenii s-au pus pe petrecut. Sursa: Angela Sabău

Maramureşenii din Şurdeşti s-au îmbrăcat ieri de sărbătoare şi au pornit să- l cinstească pe cel mai gospodar consătean. Este o sărbătoare care, după ce a fost întreruptă în timpul comunismului, a ajuns la cea de-a XI-a ediţie anuală. „Udătoriul din Şurdeşti“ este o sărbătoare agrară care are loc în a doua zi de Paşte şi marchează începutul primăverii şi renaşterea naturii.

Sărbătoarea începe la biserică, unde doi flăcăi din sat anunţă numele săteanului care a ieşit primul la muncile câmpului. Odată desemnat, alaiul îl însoţeşte pe cel sărbătorit până acasă, cu muzică şi dans. La gospodar acasă, într-un perimetru încercuit, se află o buturugă în care sărbătoritul a ascuns un bănuţ. Dacă feciorii găsesc bănuţul, sărbătoritul va suporta cheltuiala cu masa şi cântăreţii.

După acest moment, alaiul îl duce la vâlcea, unde este stropit cu apă. După fiecare moment, un grup de feciori încing un dans, iar sticla de pălincă înstruţată este nelipsită. Tot cu această ocazie, feciorii care au fost prinşi că merg la fete în Postul Mare ori joacă în această perioadă sunt bătuţi la tălpi pentru păcatul lor.

„Danţul la şură“ este un alt obicei pe care maramureşenii încearcă să-l reînvie. Această sărbătoare are loc în localitatea Groşi de lângă Baia-Mare, tot a doua zi de Paşte. În trecut, după fiecare slujbă de duminică, sătenii se întâlneau la unul dintre gospodari şi puneau la cale dansul, aflau noutăţile din sat şi aranjau căsătorii.

De nedei, gătesc bărbaţii

Chiar din prima zi de Paşte, momârlanii din Valea Jiului se adună pe dealuri, în apropierea bisericilor şi dau drumul petrecerilor câmpeneşti, pe care le numesc nedei. Momârlanii spun că nedeia este „o zi de veselie“ după un an de muncă, în care toate dispu