Corespondenţă din Chişinău
Preşedintele comunist Vladimir Voronin şi-a radicalizat atacul împotriva României după ce un ultim sondaj realizat în rândul populaţiei de peste Prut evidenţia o scădere a popularităţii sale ca lider politic.
Corespondenţă din Chişinău
Preşedintele comunist Vladimir Voronin şi-a radicalizat atacul împotriva României după ce un ultim sondaj realizat în rândul populaţiei de peste Prut evidenţia o scădere a popularităţii sale ca lider politic. Cu câteva ore înainte să asiste la slujba Învierii, preşedintele moldovean a acuzat România, în cadrul unei emisiuni televizate, de faptul că l-ar fi obligat pe primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, să dezlănţuie, în 1992, războiul de la Nistru.
Este, de fapt, pentru prima dată când România este acuzată de declanşarea războiului de pe Nistru din 1992. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât acuzaţiile vin din partea primei persoane în stat: "Aşa a fost şi în 1992, când practic ei, cei de la Bucureşti, l-a obligat pe Snegur să dezlănţuie războiul în Tighina şi pe Nistru. Aceste lucruri trebuie spuse”, a declarat Voronin.
El a proferat acuzaţiile comentând recenta declaraţie a preşedintelui român Traian Băsescu prin care sugera Ucrainei să întoarcă Moldovei Bucovina de Nord în schimbul Transnistriei.
Prin această butucănoasă acuzaţie anti-românească, Voronin trece, cu bună ştiinţă, în tagma celor care gândesc la fel ca şeful grupării separatiste de la Tiraspol Igor Smirnov. Ca şi agentul rus paraşutat la Tiraspol, Vladimir Voronin, în calitate de şef al statului, pur şi simplu incriminează pe nedrept Republicii Moldova dezlănţuirea sângerosului conflict armat de pe Nistru. Acum este clar de ce la 16 aprilie 2001, Vladimir Voronin, a semnat, fără nici o reţinere, cu Igor Smirnov, ruşinosul "Acord cu privire la recunoaşterea pre
