Peste 77% dintre români consideră că cele 28 de zile legale libere sunt insuficiente, iar 74% sunt conştienţi că la acest capitol România stă mai prost decât alte ţări din Europa, a arătat un poll derulat de eJobs în perioada 18-25 aprilie 2008. Poll-ul eJobs a scos la iveală faptul că, deşi 97% dintre respondenţi ştiu că de 1 Mai se sărbătoreşte Ziua Muncii, doar 56% cunosc istoricul acesteia, iar peste jumătate din respondenţi atribuie acestei zile semnificaţii
Peste 77% dintre români consideră că cele 28 de zile legale libere sunt insuficiente, iar 74% sunt conştienţi că la acest capitol România stă mai prost decât alte ţări din Europa, a arătat un poll derulat de eJobs în perioada 18-25 aprilie 2008.
Poll-ul eJobs a scos la iveală faptul că, deşi 97% dintre respondenţi ştiu că de 1 Mai se sărbătoreşte Ziua Muncii, doar 56% cunosc istoricul acesteia, iar peste jumătate din respondenţi atribuie acestei zile semnificaţii greşite.
În realitate, 1 Mai a fost declarată Ziua Muncii de către Congresul Internaţionalei Socialiste în 1889 în memoria victimelor grevei generale din Chicago, care au militat pentru reducerea normei orare zilnice la 8 ore. Ulterior ideea s-a propagat şi Ziua Muncii a fost adoptată de foarte multe ţări.
În România, precum şi în alte state comuniste, 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice, regimurile comuniste încercând să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale.
În prezent, potrivit aceluiaşi poll realizat de eJobs, 1 Mai este perceput doar ca un prilej de a merge în vacanţă, la mare, la munte sau la iarbă verde (45% din respondenţi), iar 10,8% din respondenţi l-au asociat chiar cu sărbătoarea micilor şi a berii.
