În Valea Jiului, imediat după terminarea Postului Mare, din prima zi de Paşti se pornesc nedeile strămoşeşti. Nedeia sărbătorită încă de pe timpul romanilor, era o zi de bucurie în care

În Valea Jiului, imediat după terminarea Postului Mare, din prima zi de Paşti se pornesc nedeile strămoşeşti. Nedeia sărbătorită încă de pe timpul romanilor, era o zi de bucurie în care aceştia îşi venerau zeii. Obiceiul a fost păstrat cu sfinţenie de primii locuitori ai zonei carbonifere -momârlani - cum sunt numiţi păstorii care s-au aşezat la poalele munţilor Parâng, Retezat şi Vâlcan.

Odată cu apariţia creştinismului în aceste zile festive, de nedeia momârlănească, nu mai sunt veneraţi zeii şi se sărbătoresc în zilele de hram ale bisericilor. În funcţie de aşezare, momârlanii şi-au stabilit ziua în care să ţină această sărbătoare, în aşa fel încât să nu coincidă cu o alta a altei aşezări de momârlani din Valea Jiului. Motivul este unul simplu: în acest fel toată suflarea poate participa la eveniment.

Luni în a doua zi de Paşti, a fost rândul momârlanilor din "Lunca Jiului"- Petroşani, să ţină nedeia. După datina strămoşească, serbarea câmpenească a avut loc în curtea uneia din cele mai vechi bisericuţe de lemn din judeţul Hunedoara, Biserica Sinoni. Manifestarea a început dis de dimineaţă, când în curtea bisericuţei s-au strâns grupuri de prieteni şi rude ale gospodarilor care au pregătit masa, dar şi bucatele specifice pentru petrecere - curechi cu carne de berbecuţ şi păsat cu brânză.

"Credincioşii localnici aduc şi jertfesc animale de bună voie, făcând praznic, la care invită apoi pe toţi doritorii. Oamenii sunt serviţi cu bucate tradiţionale, cu ciorbă sau tocăniţă de batal, varză călită şi, mai ales păsatul cu brânză, cu lumânare, colac şi un pahar de vin", spune preotul - paroh Octavian Pătraşcu despre sărbătoarea tradiţională. Numai şase bărbaţi p