La inceputul lunii aprilie, doua asasinate in 24 de ore (directorul unei companii mari de energie, Borislav Georgiev, si Georgi Stoev, un scriitor care a documentat in 9 carti organizatiile de tip mafiot in Bulgaria) au reamintit ca Bulgaria postcomunista a fost si este marcata de crima organizata. Asasinate contractate, coruptie in aparatul de politie si in sistemul judiciar, abilitatea crimei organizate de a controla parte din sectoarele economice, cum este energia, nimic din toate astea nu e nou. Bruxellesul avertizeaza, ameninta, cere actiune. Cu o saptamana inaintea acestor asasinate, Manuel Barroso declara la Sofia ca atat la nivel inalt, cat si crima organizata nu isi au locul in Uniunea Europeana(presedintele Barroso uita probabil Italia). In discursul lui Barroso se simte nerabdare: "Nu putem repeta, la nesfarsit, ce trebuie facut si nu se face". Un purtator de cuvant al Comisiei Europene(Mark Gray) declara: "Acest tip de asasinate au continuat sa aiba loc regulat in ultimii ani fara sa fie urmate de procese si nimeni nu a fost gasit vinovat. Este nevoie urgenta de masuri". Dar daca Bruxellesul mai avea iluzii asupra schimbarilor, scandalul din Ministerul de Interne, care a dus (cu greu) la demisia ministrului, precum si reactiile bulgarilor de rand ar trebui sa le spulbere. Reactiile bulgarilor de rand arata ca fenomenul nu este temporar si este trait de societate ca parte din peisajul politic bulgar de zi cu zi. A devenit fapt divers: nimeni nu se mira, nimeni nu se intreaba de ce. Se ridica din umeri a lehamite. Mai mult, unele dintre reactii sunt mai putin de indignare sau de presiune asupra establishmentului politic sa intervina si mai mult orientate catre victime: "Ce se asteptau sa li intample?"; "Stoev si-a facut-o cu mana lui". Scandalul legat de Ministerul de Internea aparut ca urmare a publicarii in presa a unor conversatii intre functionari publi