Poluarea fonică din zonele urbane împiedică păsările să-şi găsească perechea. Unele păsări şi-au schimbat orele de cântat, iar altele au început să cânte mai tare Huruitul

Poluarea fonică din zonele urbane împiedică păsările să-şi găsească perechea. Unele păsări şi-au schimbat orele de cântat, iar altele au început să cânte mai tare

Huruitul picamărelor, claxoanele maşinilor, zgomotele provenind de la marile platforme industriale, adică poluarea fonică din marile aglomerări urbane afectează starea de sănătate a oamenilor, dar produce şi schimbări iremediabile în bioritmul păsărilor care trăiesc în oraşe.

În încercarea de a face faţă vacarmului, unele au început să ridice volumul melodiilor cu câteva note, iar altele şi-au schimbat orele de susţinere a repertoriului.

Dacă până acum, cercetătorii şi-au axat studiile asupra impactului pe care poluarea chimică şi cea luminoasă le au asupra păsărilor, ei au descoperit, mai nou, că efectele poluării sonore sunt cele mai puternice, conform unui articol publicat în revista "NewScientist". În vacarmul creat de trecerea tirurilor şi a camioanelor pe străzi sau de sunetul infernal al claxoanelor, în oraş rar mai poate fi auzit cântecul păsărelelor.

Dacă la sate, oamenii se trezesc în corul zecilor de păsări care populează zona, la oraş, cântecul privighetorilor devine, "rara avis". Astfel "sună" viitorul marilor aşezări umane, conform predicţiei mai multor oameni de ştiinţă care au studiat ce impact are poluarea fonică asupra speciilor de păsări care trăiesc la oraş.

Victime sigure ale prădătorilor

Cercetătorii au ajuns la concluzia că, pentru unele păsări, vacarmul urban poate fi fatal. Poluarea fonică poate masca semnele care prevestesc apropierea prădătorilor şi a celor care avertizează păsărelele asupra unui potenţial pericol la care se expun. Mai mult decât atât, polua