Dincolo de contractele încheiate la centru cu firmele de consultanţă pentru candidaturile cu miză, în teritoriu, specialiştii nu sunt la mare căutare, politicienii preferând să lase campania pe mâna „oamenilor de încredere“ - colegi de partid, ziarişti sau chiar psihologi şi agenţi de vânzări.

Motivele invocate sunt dintre cele mai diverse, de la experienţa în cazul altor campanii electorale sau lipsa banilor, până la faptul că marile firme nu cunosc, de obicei, realităţile zonei.

Alt argument invocat de partide pentru a nu apela la consultanţi este faptul că imaginea candidaţilor este suficientă pentru a le asigura un scor mare în alegeri.

Unele partide au decis să abordeze comercial campania electorală, preferând ca psihologii şi agenţii de vânzări să lucreze la imaginea candidaţilor. Specialiştii consideră că o astfel de abordare a campaniei electorale reprezintă „un simptom al imaturităţii politice în ceea ce priveşte comunicarea“.

„În locul unui mesaj aplicat la preferinţele şi nevoile specifice ale comunităţii rezultate din sondaje, se merge în continuare pe formule populiste de tipul «mici şi bere». Ele au funcţionat cu succes, cred politicienii, în detrimentul unor construcţii de lungă durată şi consistente. PR-ul este văzut de actorul politic în continuare ca un accesoriu de multe ori inutil şi ale cărui rezultate nu pot fi evaluate“, a declarat, pentru NewsIn, Alex Baţagui, managing partner Simple PR, precizând că această situaţie nu va continua mult timp.

„Probabil că lucrurile se vor modifica în anii următori - poate chiar la următoarele alegeri -, atunci când candidaţii vor realiza că votanţii nu sunt o simplă masă de manevră electorală, ce muşcă uşor din nada discursului politic populist. Abia atunci discursul politic profesionist va căpăta proeminenţă“, a explicat Alex Baţagui. Dincolo de contractele încheiate la centru cu fi