TRADITIE. Obiceiul udatului fetelor nemaritate este extrem de vechi, fiind preluat de romani de la sasi Evolutie. In lipsa domnisoarelor, junii le-au udat cu parfum pe doamnele care le-au iesit in cale
Cristina Baciu
Junii brasoveni au pornit, in a doua zi de Paste, conform traditiei, la stropit. Din nefericire pentru ei, fetele nemaritate din Scheii Brasovului sunt din ce in ce mai putine, asa ca s-au vazut nevoiti sa le stropeasca, cu parfum, si pe doamnele din cartier. Femeile nu s-au suparat deloc, din contra s-au simtit din nou adolescente, dupa cum spunea chiar una dintre brasovence. Obiceiul stropitului vine de la sasi, insa a depasit granitele etnice si e folosit de ani buni si de romani. Junii Tineri din Societatea Junilor Brasoveni si Brasovecheni, ca si la alte cete de feciori, sunt printre putinii din Brasov care mai practica acum obiceiul stropitului.
La inceput se folosea apa, ajungand ca denumirea de "stropit" sa fie improprie, pentru ca se facea pe alocuri cu galeata, astfel incat fetele si femeile sfarseau prin a fi ude leoarca. Stropitul de acum se face cu parfum si este insotit de cantece si hore desfasurate in curtile fetelor, dar si pe drumul pana la ele acasa.
TRADITIE. Obiceiul udatului fetelor nemaritate este extrem de vechi, fiind preluat de romani de la sasi Evolutie. In lipsa domnisoarelor, junii le-au udat cu parfum pe doamnele care le-au iesit in cale
Cristina Baciu
Junii brasoveni au pornit, in a doua zi de Paste, conform traditiei, la stropit. Din nefericire pentru ei, fetele nemaritate din Scheii Brasovului sunt din ce in ce mai putine, asa ca s-au vazut nevoiti sa le stropeasca, cu parfum, si pe doamnele din cartier. Femeile nu s-au suparat deloc, din contra s-au
