Cu tot mai puţini pasageri şi cu rezultate financiare din ce în ce mai proaste, compania feroviară de stat doreşte regândirea sistemului de acordare a licenţelor de transport rutier. Există, în reţeaua de cale ferată din România, 1.054 de aşa-numite puncte periculoase, iar pe mai mult de 30% din reţea se circulă cu maximum 50 de kilometri pe oră. Restricţiile afectează atât sectoarele secundare, cât şi magistralele, iar una dintre principalele lor consecinţe este sc

Cu tot mai puţini pasageri şi cu rezultate financiare din ce în ce mai proaste, compania feroviară de stat doreşte regândirea sistemului de acordare a licenţelor de transport rutier.

Există, în reţeaua de cale ferată din România, 1.054 de aşa-numite puncte periculoase, iar pe mai mult de 30% din reţea se circulă cu maximum 50 de kilometri pe oră. Restricţiile afectează atât sectoarele secundare, cât şi magistralele, iar una dintre principalele lor consecinţe este scăderea vitezei medii de deplasare (de la 46 de kilometri pe oră în 2004 la 44 de kilometri în 2008 la nivel naţional, dar mult mai accentuat pe sectoarele cu probleme). Starea proastă a infrastructurii provoacă, de asemenea, creşterea numărului de defecţiuni ale instalaţiilor, care duc, la rândul lor, la tot mai multe întârzieri faţă de orarul şi aşa „relaxat“.

„CFR a fost subfinanţat mulţi ani la rând, iar acum finanţările sunt în fiecare an tot mai reduse, în timp ce necesităţile sectorului feroviar sunt mari. Dacă nu reuşim să rezolvăm această criză, calea ferată îşi va pierde clienţii, ceea ce va duce la deteriorarea şi mai accentuată a acestui domeniu“, explică, pe scurt, situaţia Tanczos Barna, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Pe lângă lipsa de investiţii, sistemul feroviar a suferit, în ultimii ani, daune importante ca u