Acum un secol, cei mai mulţi oameni îşi pregăteau ei înşişi mîncarea. Astăzi, meniul nostru pentru o masă frugală se compune, în bună măsură, din ingrediente gata preparate, pe care le cumpărăm în supermarketuri: amestecuri de ce­reale, iaurturi pentru micul-de­jun, cafea solubilă şi sucuri, pentru ostoirea setei, lasagna congelate oripizza în vid (pe care ne obosim doar să le pu­nem cîteva minute la cuptor).

Acum un secol, cei mai mulţi oameni îşi pregăteau ei înşişi mîncarea. Astăzi, meniul nostru pentru o masă frugală se compune, în bună măsură, din ingrediente gata preparate, pe care le cumpărăm în supermarketuri: amestecuri de ce­reale, iaurturi pentru micul-de­jun, cafea solubilă şi sucuri, pentru ostoirea setei, lasagna congelate oripizza în vid (pe care ne obosim doar să le pu­nem cîteva minute la cuptor).

Cum a intervenit această schimbare fundamentală în practicile noastre alimentare? Cum am trecut oare de la o alimentaţie impregnată de valori ru­rale, dominată de ciclul anotimpu­ri­lor, la alimentaţia semipreparatelor şi a produselor congelate? E o întreba­re la care se străduieşte să răspundă cea mai nouă expoziţie temporară organizată de Muzeul Alimentarium de la Vevey, Elveţia, instituţie căreia i-am dedicat, toamna trecută, un număr întreg al Jurnalului de bucătărie.

Alimentarium

Expoziţia intitulată “De la bucătă­rie la uzină” (“De la cuisine à l’usine”) ne invită să descoperim primii paşi ai in­dustriei alimentare elveţiene şi eu­ro­pene. Studiul pleacă de la patru produse de bază: supa, laptele, ciocolata şi derivatele din cafea. Contextul istoric, economic şi social care au permis acestei industrii tinere să se impună e aşezat în centrul expoziţiei tematice. Re­voluţia agrară, exodul rural, progre­se­le ştiinţei, mondializarea economiei da­torită noilor mijloace de transport, acestea au fost elem