Societatea civilă luptă pentru interzicerea porumbului modificat genetic în România. Este un război greu, care loveşte în afacerile producătorilor de seminţe modificate, dar şi în cele ale cultivatorilor. DEZBATERE - mai ieftin, dar cu ce riscuri?
Societatea civilă luptă pentru interzicerea porumbului modificat genetic în România. Este un război greu, care loveşte în afacerile producătorilor de seminţe modificate, dar şi în cele ale cultivatorilor.
Interzicerea în România a porumbului modificat genetic face parte dintr-un război între marile companii producătoare de porumb şi societăţile care realizează şi comercializează pesticide, potrivit lui Marcel Cucu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Miza o reprezintă cîteva sute de mii de hectare de teren care ar putea ajunge să fie cultivate în anii următori cu porumb modificat. “Acest porumb este rezistent la dăunătorul numit sfredelitorul european al tulpinilor, iar, dacă fermierii români ar utiliza acest porumb, marile companii de pesticide nu îşi mai realizează cifra de afaceri şi profiturile planificate”, a declarat Marcel Cucu. Conform lui, agricultorii români sunt afectaţi de disputele din jurul proiectului de a interzice porumbul modificat genetic în România, deoarece chiar acum se află în mijlocul campaniei de însămînţare a terenului cu porumb. Elena Badea, vicepreşedinte al Comisiei de biotehnologie din Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS), a declarat că în Uniunea Europeană sunt acceptaţi 17 hibrizi produşi de diferite companii. Miza este cu atît mai mare, cu cît porumbul modificat genetic poate avea aceeaşi dezvoltare şi răspîndire în ţară cum a avut şi soia modificată genetic. Conform lui Marcel Cucu, o dată cu aderarea la UE, cultivarea de soia modificată a fost interzisă în România, însă, în 2006, suprafa