La Opera Naţională Română din Iaşi a avut loc prima audiţie absolută a operei într-un act Amici la... Five o'clock de Leonard Dumitriu, împreună cu, în premieră, opera într-un act O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, avîndu-i ca solişti pe Simona Titeanu, Lăcrămioara Hrubaru-Roată, George Cojocariu, Mihail Frunză, Maria Macsim Grierosu, Eduard Sveatchevici, sub bagheta compozitorului şi dirijorului Leonard Dumitriu, care a avut amabilitatea să îmi răspundă la cîteva întrebări:
- De ce tocmai Caragiale?
- E o preocupare mai veche a mea, aceea de a pune pe muzică textele lui nenea Iancu. Prima lucrare, Groaznica sinucidere din strada Fidelităţii, datează din 1997. Pînă la cea prezentată acum cîteva zile, au mai fost două: Două Loturi (2002) şi Articolul 214 (2003). În afara banalelor, de acum, motive, că lumea lui Caragiale e aproape aceeaşi cu cea a zilelor noastre, că românul are şi astăzi acelaşi temperament, aceleaşi reacţii şi acelaşi comportament, m-am îndreptat spre Caragiale şi pentru un motiv mai ... pragmatic sub raport muzical. Unele din textele lui sunt librete gata scrise! Replica scurtă, plină de miez, muzicalitatea frazelor, toate sunt "servite" de-a gata compozitorului. Şi nu sunt primul care o spune, ci a afirmat-o şi Matei Socor, care a făcut acelaşi lucru (preluarea integrală a textului caragialesc) în opera sa Conu Leonida faţă cu reacţiunea. Iar Anatol Vieru a procedat la fel, în operele sale de buzunar, mai corect spus lucrările sale pentru teatru instrumental.
- Cum aţi ales să faceţi pandant cu Paul Constantinescu?
- A fost o întîmplare, pînă la final fericită. Şi eu, şi colegul meu Eduard Sveatchievici, ne doream să montam opera lui Paul Constantinescu. A trebuit să o combinăm cu o altă lucrare şi aşa ne-a venit ideea alăturării capodoperei compozitorului ploieştean cu lucrarea mea în primă audiţ
