In anul in care nationala Angliei va privi Euro 2008 la televizor, Manchester United si Chelsea se bat in finala Ligii Campionilor. Unul dintre motivele pentru care fotbalul a devenit sportul-rege este imprevizibilitatea. Prin particularizare, unul dintre aceste motive este acela ca doua echipe din Anglia vor juca finala Ligii Campionilor exact in anul cind nationala Albionului a ratat calificarea la EURO 2008. Exista numeroase cazuri in fotbal cind perioadele de virf ale nationalei nu coincid cu cele ale echipelor de club: Olanda, care a explodat ca "portocala mecanica" dupa glorioasele ispravi ale lui Feyenoord - Ajax; Spania - multa vreme in elita fotbalului continental prin tridentul Real - Barcelona - Valencia, dar cu o nationala mediocra in raport cu asteptarile; chiar si Romania, in anii '70, in anul de triumf al Stelei la Sevilla si in ultimii ani. Fenomenul este foarte greu de explicat si tine de mai multi factori, nu neaparat in concordanta cu sportul, ci si cu psihologia sau ambientul. Anglia fotbalistica recidiveaza pentru ca anul trecut exact aceleasi trei echipe (Liverpool, Manchester United si Chelsea) erau in semifinalele Ligii Campionilor. Insa trofeul a fost cistigat de AC Milan, iar performanta britanica a trecut in plan secund, fiindca toata lumea se minuna cum de "rosso-nerii" au cistigat Liga la un an dupa ce Italia s-a incununat drept campioana mondiala, si asta in ciuda sechelelor scandalului "Calciopoli". Exista o explicatie simplista a fenomenului, valabila in cea mai mare proportie pentru Spania, partial pentru Anglia, dar in nici un caz pentru Romania. Daca in majoritatea tarilor cu nivel mijlociu si o buna parte a celor cu nivel inalt, visul oricarui tinar fotbalist este sa ajunga in nationala, in Spania copiii nu viseaza nationala lui Aragones, ci sa se umple de bani la Real sau Barça. Cei mai multi nu reusesc, fiindca cluburile bogate a