- Politic - nr. 86 / 3 Mai, 2008 Un cititor al ziarului ne-a intrebat, recent: "Cati candidati la functia de primar sau la cea de presedinte de Consiliu Judetean credeti ca, o data alesi, isi vor pune problema (mainile in cap) ca vor ramane fara prieteni?". Raspunsul nostru este simplu: niciunul! Mai intai, alesii vor trebui sa-si satisfaca clientela politica (stafful de campanie fiind primul instalat in functii banoase si in fotolii capitonate). Urmeaza, apoi, in ordine descrescatoare, rugamintile, cererile rudelor, amicilor, fostilor colegi de gradinita, scoala generala, liceu, facultate (daca e cazul), pe care, cum sa le refuze? Credeti cumva _ stimate cititor (si nu numai dumneavoastra) _ ca viitorul ales va sta noaptea in bucatarie, muncit de probleme existentiale legate de faptul ca in urma castigarii alegerilor va fi pus sa puna inaintea intereselor de partid, inaintea intereselor verilor, cumnatilor, fratilor etc., interesele abstracte ale unor necunoscuti, in fond, ale celor care l-au votat? Sau ca se va gasi vreunul (primar ori presedinte de CJ) care sa spuna (dar sa si faca): "Gata, de acum incolo, cei mai apropiati prieteni imi vor fi necunoscutii, saracii, cei fara case, marginalizatii comunitatii? Nu! Pentru ca asa ceva, la actualul nivel al clasei politice romanesti, este greu de imaginat. Desi ar fi un lucru normal. Cum se explica altfel faptul ca, odata ales intr-o functie (mai ales, de primar, presedinte de CJ), toti cei proveniti din cercul de apropiati ai invingatorului prospera in patru ani de mandat, cat altii (din planul secund al societatii, simpli alegatori) in… 40 de ani? Dar miza celor doua functii-cheie din administratia publica locala este cu atat mai mare acum, in 2008, cu cat pe la primarii si consilii judetene "se invart" toti banii (in fond, sume fabuloase), de la taxe si impozite, la banii comunitari. Plus, comisioanele grase, pentr