Proiectul noii strategii de securitate a Republicii Moldova reafirmă importanţa încheierii tratatelor de bază şi de frontieră cu România şi necesitatea unui dialog politic intens cu
Proiectul noii strategii de securitate a Republicii Moldova reafirmă importanţa încheierii tratatelor de bază şi de frontieră cu România şi necesitatea unui dialog politic intens cu Bucureştiul, la toate nivelurile. Documentul, elaborat de preşedinţie şi aflat pe agenda dezbaterilor parlamentare din 16 mai, prevede şi statutul de neutralitate a ţării.
"Relaţiile cu Ucraina şi România vor avea un caracter de parteneriat durabil şi constructiv", se arată în proiectul intitulat "Concepţia securităţii naţionale". Pentru Moldova este importantă încheierea tratatelor de frontieră şi politic de bază cu România, iar relaţiile cu Rusia vor avea un caracter pragmatic.
Statutul de neutralitate
Piatra de temelie a Concepţiei securităţii naţionale este "statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova". Acestui principiu îi va fi subordonat întregul sistem de securitate naţională, inclusiv relaţia cu NATO, Moldova nedorind să devină membră a alianţei. Contingentul militar al ţării va fi limitat la angajaţi pe bază de contract, care vor avea doar prerogative de apărare şi de participare la operaţiuni de menţinere a păcii. De altfel, obţinerea de către Chişinău a unor garanţii internaţionale privind neutralitatea republicii este una dintre condiţiile Moscovei pentru soluţionarea conflictului transnistrean.
La summitul de la Bucureşti, preşedintele Vladimir Voronin a solicitat recunoaşterea statutului de ţară neutră pentru Moldova. Potrivit documentului, o altă prioritate este aderarea la UE, proces care ar consolida securitatea ţării. Accentul ar urma să fie pus şi pe "restabilirea integrităţii teritoriale" şi retragerea trupelor ruse din Transnistria. Pe de alt
