În ultima perioadă de timp, stresul a devenit una dintre preocupările de maximă importanţă ale medicinei, dar şi ale specialiştilor în psihologia muncii, şi aceasta din cauza efectelor puternice pe care le are atât asupra sănătăţii, cât şi asupra calităţii muncii.
Dar ce anume poate determina apariţia stresului la locul de muncă? Răspunsul este simplu: de cele mai multe ori se întâmplă ca un angajat să fie suprasolicitat, având de efectuat prea multe sarcini simultan sau în scurt timp. Presiunea termenelor- limită generează o stare de stres peste care se poate trece destul de greu. Existenţa mai multor şefi îngreunează activitatea angajatului şi determină apariţia unor stări tensionate, mai ales dacă acestea se asociază cu incertitudinile legate de activitatea desfăşurată sau cu siguranţa locului de muncă. În alte situaţii, lipsa unei bune pregătiri sau instruiri pentru munca desfăşurată ori condiţiile neadecvate de lucru îşi pun amprenta asupra stării angajatului.
Un alt factor stresant este politica organizaţională şi/sau tipul de management al companiei. Mai putem adăuga pe această „listă neagră“ şi neînţelegerile dintre angajaţi, nemulţumirile financiare, supravegherea drastică, înlocuirea sistemului de beneficii şi recompense cu cel de penalizări.
Majoritatea companiilor se confruntă cu situaţii dificile, în care unii angajaţi, afectaţi de stres, fie nu mai au randamentul aşteptat, fie provoacă anumite tensiuni în rândul celorlalţi salariaţi. De aceea, este bine ca departamentul de resurse umane să aibă în vedere respectarea unor anumite limite în definirea joburilor astfel încât acestea să le ofere angajaţilor ceea ce ei aşteaptă. Marile greşeli pe care le fac unele companii sunt tocmai de a supraîncărca fişa de post a salariatului, de a restrânge avantajele pe care le-ar putea avea salariatul şi toate acestea numai pentru a
