Privatizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) ar fi reprezentat o reuşită pentru un proprietar preocupat de profit, dar nu ar fi îndeplinit cerinţele clienţilor, precum micii întreprinzători, deoarece nu adapta serviciile la necesităţile acestora, a afirmat premierul Călin Popescu Tăriceanu. "Eşuarea privatizării CEC nu a fost un eşec, ci o nouă provocare", a spus Tăriceanu, prezent la ceremonia de lansare a noii imagini CEC.
El a arătat că s-a consultat la acea dată cu ministrul Finanţelor din perioada respectivă, Sebastian Vlădescu, şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi au convenit împreună că CEC poate "renaşte dintr-o instituţie care mergea la vale".
Şeful Guvernului a apreciat lansarea noii imagini CEC drept un moment important pentru o bancă ce trebie să răspundă cerinţelor persoanelor cu venituri reduse din mediul rural şi micile oraşe.
Procesul de privatizare a CEC a fost oprit în luna decembrie 2006, după ce statul a primit o singură ofertă, de la National Bank of Greece, cu o valoare considerată prea redusă. Banca elenă a oferit 560 de milioane de euro pentru preluarea CEC.
Tăriceanu recomandă curăţarea faţadei sediului central
Premierul Tăriceanu i-a sugerat preşedintelui Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), Radu Graţian Gheţea, să cureţe faţada clădirii în care funcţionează sediul central al băncii, recomandându-i să folosească un echipament special "cu presiune mare" care poate fi utilizat pentru astfel de lucrări.
"Mă uit la clădire şi văd ce frumoasă este, dar ar trebui refăcută faţada. Există acum un dispozitiv cu presiune mare şi ţi-o curăţă, ţi-o face ca nouă", i-a spus Tăriceanu preşedintelui CEC, admirând pentru câteva minute faţada clădirii de pe Calea Victoriei.
CEC şi-a schimbat astăzi numele şi imaginea
@
