Antoaneta Cojocaru face teatru de zece ani, pe scene de stat şi în spaţii underground. Nu ştie dacă e o actriţă „foarte bună“, însă e convinsă că în cuplu joacă cel mai bine.
A fost nevasta lui Marcel Iureş. Într-un spectacol-lectură. Apoi, iubita Cocăi Bloos. În alt spectacol- lectură. A făcut hepatită B în timpul reprezentaţiilor din penitenciar. Prizează zahăr pudră în Lăptăria lui Enache. De o lună, se sărută cu Romeo la Teatrul Nottara.
Antoaneta Cojocaru e actriţă. Are 30 de ani. De zece ani, joacă teatru şi în spaţii neconvenţionale, şi pe scenele de stat. Pune dragoste în ceea ce face, nu-i piere niciodată cheful să intre în pielea personajelor şi se mândreşte că are o şcoală de teatru de mare clasă, marca Ion Cojar.
Se bucură când o aplaudă lumea pe stradă, dar i se pare trist că, în continuare, sunt oameni care habar nu au de actorii tineri şi de teatrul underground. „Nu ştiu dacă sunt o actriţă foarte bună. «Talentul» e o vorbă aşa de mare! Talent au Rebengiuc, Iureş. Eu, ce să am? Nu ştiu. Pentru mine e foarte important ce fac şi contează al naibii de tare o seară în care am spectacol sau repetiţie“, spune Antoaneta, clipind din ochii strălucitori. În această stagiune, pe Antoaneta Cojocaru o puteţi vedea jucând în „Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?“ şi „Hell“ - în Lăptărie, „Stă să plouă“ - la Green Hours, „Agamemnon“ - la Metropolis.
Astă-seară, vă aşteaptă la „Romeo şi Julieta“, de la ora 19.00, în Sala Mare de la Nottara. A crescut într-o familie de artişti: tatăl - tenor, sora - artist plastic, mătuşa - balerină, mama, „mai artistă decât toţi“, profesoară de matematică. De la 3 ani până în clasa a VIII-a, a făcut balet. O ruptură de ligamente a făcut ca drumul fetiţei-artiste să cotească spre teatru. Şi bine a făcut.
De pe poante, prima la Actorie
La Actorie a intrat „prima di
